O aniversare neimplinita


Azi, 31 mai, se implinesc 75 de ani din ziua nasterii lui Ion Madan. Pentru unii prieten, pentru altii coleg, pentru multi profesor universitar si pentru foarte multi toate trei luate impreuna, Ion Madan a plecat mult prea devreme, lasand numerosilor discipoli dragostea de profesie si respectul pentru acei, impreuna cu care a muncit la modelarea acestui domeniu, pentru a-i adauga prestanta si valoare. In cei peste 35 de ani, cat a activat in cadrul Universitatii de Stat si-a adus aportul la faurirea biblioteconomiei nationale moderne si putini sunt profesionistii cu studii superioare de specialitate, activi astazi in domeniu, care n-au avut parte de indrumarea, sustinerea si bunatatea lui. Cunostea pe toti fostii studenti dupa anul promotiei, iar in 35 de ani, promotii au fost multe. Pe cei mai multi dintre noi ne-a scos in lume prin lucrarile, pe care se grabea sa le publice, parca intuind, ca nu i-a mai ramas prea mult.
In “Biblioteconomia si bibliografia Moldovei: Profesori si discipoli” editata catre aniversarea de 40 de ani ai invatamantului bibliologic a prezentat scurte medalioane despre colegii profesori, cu care a muncit la catedra Biblioteconomie si Asistenta Informationala, USM, dar si despre discipolii, carora le-a aratat drumul in profesie, chiar daca la momentul documentarii pentru lucrare, acestea erau risipiti prin toate colturile tarii. De la aparitia lucrarii in anul 2000, multi dintre protagonisti au imbracat chenarul, dupa care nu mai exista loc de crestere si planuri de viitor. S-a retras dupa tristetea unui chenar si bunul nostru professor, lasandu-ne mostenire numeroase studii, bibliografii, biobibliografii, lucrari despre devenirea si ascensiunea biblioteconomiei si bibliografiei nationale.
Jubileul de 50 de ani ai invatamantului bibliologic va fi marcat fara Ion Madan si bibliografia fostilor discipoli va ramane, catre acest jubileu, mai saraca cu zece ani sau chiar incremenita la anul publicarii lucrarii cu medalioane. S-ar putea intampla, insa, ca cineva dintre fostii discipoli sa-si asume responsabilitatea continuarii si actualizarii medalioanelor conturate de Ion Madan si atunci cel mai stralucitor medalion va fi, la sigur, cel al marelui disparut, iar stralucirea lui va face si mai luminoase chipurile din celelalte medalioane.
Ca istoric, bibliolog, bibliograf, profesor universitar, Ion Madan va ocupa un loc distinct si binemeritat in istoria tarii, ca om de mare omenie, bun prieten, coleg si “dascal”, cum ii placea sa-si spuna, a ocupat tronul din sufletele fostilor “invatacei” care l-am cunoscut si ne-am lasat indrumati la intrarea in profesia, care ne-a marcat destinul.
In prefata la lucrarea cu medalioane, Ion Madan ne lasa ca testament cea mai frumoasa si optimista urare “Sa ne bucuram de zilele care vin”. Sa-i ascultam urarea si sa ne bucuram azi, maine si intotdeauna, pentru ca nu avem dreptul sa-l dezamagim. Sa ne bucuram si la aceasta aniversare, pentru toate cate a lasat in urma, pentru realizarile si succesele pe care le-a atins, pe cand traia si pentru realizarile discipolilor, prin care va continua sa traiasca.
Este o anversare trista, dar plina de lumina, caci Ion Madan a insemnat lumina, si lumina a revarsat peste capetele si sufletele noastre.

Vera Osoianu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s